Diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele din pancreas care produc insulină.
Insulina este hormonul responsabil pentru mutarea glucozei în celule. Fără insulină, organismul nu poate regla nivelul zahărului din sânge, ceea ce poate duce la complicații periculoase la persoanele cu această afecțiune.
Se crede că diabetul de tip 1 este cauzat în principal de componente genetice, deși se sugerează că există și unele cauze nongenetice.
În acest articol, vom explora componentele genetice și alți factori nongenetici care cauzează diabetul de tip 1, precum și simptomele și concepțiile greșite comune ale acestei afecțiuni.
Componente genetice
Se crede că predispoziția genetică este un factor major de risc în dezvoltarea diabetului de tip 1. Aceasta poate include atât istoria familiei, cât și prezența anumitor gene. De fapt, conform cercetărilor din 2010, există peste 50 de gene care ar putea fi un factor de risc pentru această afecțiune.
Istorie de familie
La fel ca în multe condiții de sănătate, existența unui istoric familial de diabet de tip 1 poate crește riscul de a dezvolta diabet de tip 1. Persoanele care au un părinte sau un frate cu diabet de tip 1 pot prezenta un risc crescut.
Potrivit Asociației Americane a Diabetului, riscul unui copil de a dezvolta diabet zaharat de tip 1 poate fi chiar mai mare de 1 din 4 dacă ambii părinți au această afecțiune.
Molecule ale complexului major de histocompatibilitate (MHC)
Complexul major de histocompatibilitate este un grup de gene găsite la oameni și animale care ajută sistemul imunitar să recunoască organismele străine.
În 2004, cercetătorii au descoperit că prezența moleculelor majore ale complexului de histocompatibilitate (MHC) pe anumiți cromozomi este un precursor al dezvoltării diabetului de tip 1.
Autoanticorpi circulanți
Prezența anticorpilor este un răspuns natural, necesar al sistemului imunitar la amenințări străine. Cu toate acestea, prezența autoanticorpilor indică faptul că organismul produce un răspuns al sistemului autoimun la propriile sale celule sănătoase.
Studii mai vechi au arătat prezența mai multor tipuri diferite de autoanticorpi la persoanele cu diabet de tip 1.
Alti factori
În timp ce genetica este considerată a fi principalul factor de risc în dezvoltarea diabetului de tip 1, există o mână de factori externi despre care s-a crezut că declanșează reacția autoimună asociată acestei afecțiuni.
Alți factori care pot declanșa diabetul de tip 1 includ:
- Expunerea la viruși. O revizuire a studiilor din 2018 a investigat legătura dintre expunerea maternă la viruși în timpul sarcinii și dezvoltarea diabetului de tip 1 la copiii lor. Cercetătorii au descoperit că există o asociere puternică între infecțiile virale materne și dezvoltarea diabetului de tip 1 la copil.
- Expunerea la anumite climaturi. Un studiu din 2017 a constatat că ar putea exista o posibilă legătură între climă și dezvoltarea diabetului de tip 1. În acest studiu, cercetătorii au descoperit că a existat o incidență mai mare a diabetului zaharat de tip 1 din copilărie în climă oceanică, latitudini mai mari și zone cu expunere la soare mai mică.
- Alti factori. Un studiu din 2019 a investigat potențialele riscuri perinatale ale apariției diabetului de tip 1 în copilărie. Cercetătorii au descoperit că factori precum perioada de gestație și greutatea maternă pot fi asociați cu o ușoară creștere a riscului de a dezvolta această afecțiune. Alți factori, cum ar fi rolul hrănirii sugarilor, suplimentarea vitaminelor și grupa sanguină maternă, au fost, de asemenea, cercetați pentru legătura lor cu diabetul de tip 1. Cu toate acestea, sunt necesare încă mai multe cercetări în aceste domenii.
Se crede că majoritatea factorilor de risc nongenetici declanșează diabetul de tip 1 prin creșterea stresului autoimun al corpului.
Simptome
Diabetul de tip 1 este diagnosticat în mod obișnuit în timpul copilăriei, cel mai adesea între 4 și 14 ani. Când afecțiunea nu este diagnosticată, simptomele diabetului de tip 1 se pot dezvolta în acest timp din cauza complicațiilor nivelurilor ridicate de zahăr din sânge.
Cele mai frecvente simptome ale afecțiunii includ:
- sete crescută
- foame severe
- urinare crescută
- umezirea patului la copiii care nu au udat anterior patul
- slabire inexplicabila
- furnicături la extremități
- oboseală constantă
- modificări ale dispoziției
- vedere încețoșată
Dacă diabetul de tip 1 nu este diagnosticat și tratat, poate duce la o afecțiune numită cetoacidoză diabetică. Această afecțiune se întâmplă atunci când nivelul zahărului din sânge devine extrem de ridicat din cauza lipsei de insulină. Cetonele sunt apoi eliberate în sânge.
Spre deosebire de cetoza, care se întâmplă ca urmare a aportului scăzut de glucoză, cetoacidoza diabetică este o afecțiune extrem de periculoasă.
Simptomele cetoacidozei diabetice includ:
- ritm respirator rapid
- miros de fructe pe respirație
- greaţă
- vărsături
- gură uscată
Dacă observați simptomele cetoacidozei diabetice, trebuie să solicitați imediat asistență medicală. Dacă nu este tratată, această afecțiune poate duce la comă sau chiar la deces.
Cum diferă tipul 1 de tipul 2
Deși diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2 pot părea similare, acestea sunt condiții separate.
- Cu diabetul de tip 1, organismul nu poate produce insulină în mod corespunzător din cauza distrugerii celulelor producătoare de insulină din pancreas. Această afecțiune este o tulburare autoimună cauzată în primul rând de factori genetici.
- Cu diabetul de tip 2, organismul nu poate utiliza insulina în mod corespunzător (aceasta se numește rezistență la insulină) și, în unele cazuri, este posibil să nu fie capabil să producă suficientă insulină. Această afecțiune este cauzată de factorii stilului de viață și de genetică.
În timp ce diabetul de tip 1 este condiția care are cei mai puternici factori de risc genetic, există și anumiți factori de risc genetic pentru diabetul de tip 2, inclusiv istoricul familial, vârsta și rasa.
Concepții greșite frecvente
Știți adevărul din spatele acestor mituri comune ale diabetului?
Diabetul de tip 1 face parte dintr-un set complicat de tulburări și există destul de multe concepții greșite frecvente despre această afecțiune. Iată câteva dintre cele mai comune mituri și adevăruri despre diabetul de tip 1.
Mit: Diabetul de tip 1 este cauzat de consumul de zahăr prea mult.
Adevăr: diabetul de tip 1 are în principal origine genetică și nu există cercetări care să sugereze că consumul de zahăr este un factor de risc pentru diabet.
Mit: Diabetul de tip 1 este cauzat de supraponderalitatea.
Adevăr: în timp ce greutatea și dieta sunt un factor de risc pentru diabetul de tip 2, există puține dovezi științifice care să sugereze că diabetul de tip 1 este cauzat de supraponderalitatea.
Mit: Diabetul de tip 1 poate fi inversat sau vindecat.
Adevăr: Din păcate, nu există un remediu pentru diabetul de tip 1. Copiii nu pot depăși această afecțiune și administrarea insulinei ca tratament pentru această afecțiune nu o va vindeca.
Mit: Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 nu pot mai mânca zahăr niciodată.
Adevăr: Mulți oameni care au diabet de tip 1 își gestionează starea prin medicamente și intervenții dietetice. Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 pot mânca în continuare o dietă completă, care include carbohidrați sau zaharuri complexe.
Linia de jos
Diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună despre care se crede că este foarte influențată de factori genetici și declanșată de factori externi.
Anumite gene, cum ar fi cele referitoare la funcția sistemului imunitar, au fost legate de un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 1. Anumiți factori externi, cum ar fi expunerea la viruși și viața în anumite zone climatice, au fost, de asemenea, sugerate pentru a declanșa autoimunitatea în această stare.
Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ați fost diagnosticat cu diabet de tip 1, învățarea modului de gestionare a afecțiunii vă poate îmbunătăți calitatea generală a vieții.
.jpg)
